Finaluri complexe: cum le facem mai ușor de înțeles la antrenament

Când ajungem la finaluri cu turnuri, nebuni, cai și mulți pioni, lucrurile pot părea copleșitoare.Dacă le privești ca pe un întreg haotic, ai dreptate. De aceea, la antrenamente, le împart în tipare.

Lucrăm pe:

• finaluri de turnuri unde regele activ contează mai mult decât un pion în plus;

• finaluri cu nebuni de culori opuse – când sunt „remizo-generate” și când ascund șanse de atac;

• finaluri cu cai, unde slăbiciunile de culoare și pionii fixați decid totul.

Nu încerc să transform elevul într-un enciclopedist al finalurilor. Mai ales la copii, scopul este altul:

• să recunoască 2–3 idei cheie într-un final complex;

• să înțeleagă că regele trebuie activat;

• să nu se teamă să intre în finaluri atunci când poziția le convine.

La nivel competițional, intrăm mai adânc: analizăm partide proprii ajunse în final, ne uităm unde s-a pierdut jumătate de punct și rescriem împreună planul corect.

Finalurile complexe devin mai prietenoase atunci când le vezi ca pe o colecție de situații logice, nu ca pe o mare de variante de memorat.